Supliciul unei adolescente

Trebuie să recunosc, cartea asta, m-a zguduit un pic ca să nu spun că am început să văd o groază de lucruri din anumite puncte de vedere care nici nu ştiam că există. Dar cu toate astea rămân ferm pe poziţie şi cred ceea ce am crezut şi până acuma. În orice caz este o carte diferită care merită citită.

coperta_52575.jpg

Supliciul unei adolescente de Akra Yoshimura este un roman format din 2 povestiri care vorbesc despre un tabu: „Se desparte vreodată trupul şi sufletul în drumul lor spre lumea de dincolo?”

Prima parte „Supliciul unei adolescente” este povestea unei fete de 16 ani care deşi a murit îşi povesteşte toate trăirile pe care le are din momentul în care este vândută de părinţi pentru disecţie unui spital, cele două luni jumate în care trupul ei este făcut bucăţele şi până când cenuşa ei ajunge într-o urnă uitată de lume.

„Oare ce sens mai avea trupul meu lipsit de organele feminine şi toate organele interne? Nu mi-aş fi închipuit că pachetul pe care îl primise mama fusese dat în schimbul acestei schilodiri. Faptul că organele interne şi pielea mea fuseseră astfel schimbate pe nişte bani efemeri mi se părea extrem de straniu.”

Partea a două „Surâsul pietrelor” este povestea regăsirii dintre doi prieteni din copilărie, traficul de statui funerare şi a unor sinucideri parţial ratate.

„- Am venit aici împreună cu o femeie, să ne sinucidem. Am întrebat-o aşa, într-o doară, dacă ar muri pentru mine şi ea a zis că da. Am urcat pe munte şi acolo am luat pilule. Ea a murit imediat, iar eu m-am întors singur a doua zi în zori în oraş.”

March 24, 2008 5:39 pm

2 Comments

  • botyesz — March 26, 2008 8:10 pm

    sick!

  • frigiana — April 2, 2008 11:02 pm

    Da, japonezii au un stil aparte. Iti pot descrie ceremonia de servire a ceaiului atat de calm pe fundalul unor vieti atat de zbuciumate, iubiri pentru gheise atat de cast, incat ai crede ca sunt pentru proprii copii, descoperirea de sine atat de fascinant, incat nu ai spune ca este vorba despre homosexualitate. Iti recomand Yasunari Kawabata cu “Tara zapezilor” pentru primele doua si Yukio Mishima “Confesiunile unei masti” pentru ultima…

Post a comment